joi, 16 februarie 2012

I was only for to die beside...


Nu stiu de ce dar nu mi`e frica. Asa in general, pur si simplu nu mi`e frica, nici de ce vine, nici de ce`a trecut oricat a durut si a usturat, nici de ce`a fi a fi.
Si cand nu ti`e frica, ai curaj. Sau poate nu, dar cel putin nu`ti mai pasa asa de tare, pentru ca oricum tu stii ca nu are ce sa fie sa fii luat prin surprinere. Si creezi iubire. Iubire cat sa ajunga, si pentru tine, si pentru cei din jur, mai dai si la vecini daca e cazul. Cand am un om bun in viata mea, asta nu inseamna ca dau pe cineva la o parte, creez mai mult loc si dragoste si apreciere, pentru ca mie nu mi`e frica ca s`ar putea sa fiu dezamagita. Nu, nu s`ar putea, sigur o sa fie asa, dar vreau sa ma bucur de tine acum, asa cunoscandu`te la inceput, ciudati unul langa altul in dansul imperecherii, sau pur si simplu balbaita ca imi pare fata asta inteligenta si mi`e sa nu scot vreo perla.
Apoi totul vine de la sine, bune, rele, distractii. tot.
Si imi dau seama abia acum cat de mult am iubit, si am adorat cu tot, si iubesc si acum, si ador si plang si`mi place. dar nu am taiat de nicaieri sa pun in alta parte, am creat mai mult si am primit o altfel e fericire, o fericire calda si de pastrat.
Nu am uitat, iubirea nu se uita, se prafuieste, dar nu era iubirea de care aveam nevoie.
Curaj fratica! Nu are ce sa se intample, si orice se poate intampla, vei fi mai calm decat crezi.

sâmbătă, 11 februarie 2012

refugiu...


nu mai e curaj sa spunem lucrurilor pe nume, nu mai avem tupeu sa dam cu mucii`n lapte, nu mai vrem conflicte de mahala pentru ca ne consideram superiori.
Da, exact! Suntem atat de inteligenti si de isteti incat dam pe dinafara de indulgenta, permitem altora sa traiasca pe langa noi, ei, acesti nesemnificativi puerili care nu inteleg principiile vietii de intelectual.
Nu mi`au placut niciodata explicatiile, de niciun fel, nu le ofer, nu le cer, iar cine nu`mi cere mie explicatii stie deja raspunsul fara sa intrebe, cum sunt oamenii ca tine Alina. Da` de ce as vrea sa stiu? Cu ce ma ajuta pe mine? Asa ca devin superioara, eu sunt mama lor, eu sunt tata lor, aceasta Hera a micii comunitati in care traiesc, venerata pe altare de foc.
"Ce cred alti oameni despre tine, nu este treaba ta." - Paulo Coelho
Cat de aevarat? huh?
Dar ce cred eu despre mine e superb! si uite asa, cu toata superioritatea mea, tot caut sa`mi plang de mila, ca nu`mi convine aia, ca nu`mi convine cealalta, si incet, incet gasesc scapare in scris, in citit, in oamenii de care mi`e dor, in telefoane care nu contenesc sa se opreasca din sunat. E liniste pe umarul unde plang si adorm, cu toata superioritatea mea, inca mi`e dor, si inca mai doare ca nu poti schimba ceva.
Prin urmare, nu vreau sa schimb, sunt Zeus! what my chickens?